Câți de la noi au auzit de minunatele băi de la Govora, una dintre cele mai însemnate stațiuni balneare din regatul fraților noștri? Bolnavii ni se duc pe la Lipik, Hall, Mehadia, unii cunosc chiar și Aachen-ul ori Aix-la-Chapelle, dar puțini știu că la o depărtare abea de câteva ceasuri de Sibiu, în versanta Carpaților românești, isvoresc niște minunate ape coloro-sodice iodate și cloro-sodice sulfuroase, mult mai concentrate și mai mineralizate decât cele mai renumite ape din străinătate.
”Există o legătură tainică și intimă între misterul puterii vindecătoare a apei și aceste cadre fermecătoare ale naturii”
Și câți au auzit de vestita apă dela Căciulata, a cărei firmă a putut ajunge mai degrabă la Paris decât la Arad, Brașov, Cluj, Lugoj și chiar Sibiu, de care o desparte o depărtare abea de câteva ceasuri. Într-adevăr ministrul Franței la București, dl. Blondel a petrecut anul acesta la Călimănești, făcând cură cu apa de Căciulata, trimis de o vestită societate medicală din Paris.
Și în ce cadru superb e așezată, de pildă Căciulata. S-ar părea că există o legătură tainică și intimă între misterul puterii vindecătoare a apei și aceste cadre fermecătoare ale naturii care o înconjoară. Se și spune că apa de la Căciulata numai atunci își are efectul, dacă este luată de-a dreptul de la isvor, transportată în mare parte ea își pierde substanțele valoroase. Nu se știe dacă nu e însuși farmecul naturii cere piere din ea și care este un element al ei de viață.
Mie mi se pare Valea aceasta a Oltului mai frumoasă chiar și decât Valea Prahovei. Defileul văii Oltului, care începe de cum treci granița la Turnu-Roșu, este într-adevăr ceva superb. Nu de azi ni-l cântă poeții și Voevozii și domnii țării românești, cari și-au ridicat mănăstiri prin ascunzișurile acestor văi, unii alegându-și să doarmă aci, la margini de ape, somnul lor de veci ca să asculte întruna măreața simfonie a Oltului. Nu erau mai puțini poeți decât cei ce au prins vraja acestor locuri în nemuritoarele lor inspirații.
Ce gând într-adevăr frumos a trebuit să îl inspire pe Ion Neagoe Voevod, care a venit să moară într-un ostrov înconjurat de undele vijelioase ale Oltului care se bifurcă în fața Călimăneștilor și închide în brațe acest petec de pământ.
Câțiva pași dincolo de Căciulata răsar din Olt sfintele ziduri ale mănăstirii Cozia unde își doarme somnul de veci fericita mama a lui Mihai Viteazul. Să fi fost numai gândul de utilitate, a-și creia un loc de adăpost și ocrotire în zile de primejdie, ceia ce l-a îndemnat pe Mircea Voivod să o ridice în mijlocul acestei măreții a naturii, gânduri cuvioase de bun creștin ori sufletul poetic al Domnului iubitor de frumuseți, se cerea aici, pentru propria-i desfătare.
Un cor admirabil, compus din elevele asilului Elena Doamna din București, cari petrec aci vacanțele atrage publicul din Călimănești în fiecare duminecă și serbătoare la mănăstire. O slujbă bisericească ascultata aici, între zidurile acestea cari îți subjugă gândurile cu puterea de evocare a atâtor amintiri te leagă parcă mai de-a dreptul de Dumnezeire și te impresionează puternic.
”Loc de întâlnire al claselor culte ale românilor din cele trei provincii”
Anul acesta s-a remarcat o deosebita afluență a bucovinenilor la Govora. Anul acesta au fost peste 30 de inși. De la noi, poate fiindcă e așa de aproape, nu eram decât eu singur. Și ce interesant să-i vezi la plimbările prin parc amestecați prin lumea de aici, care le dă toată atenția. Se angajează discuții, se face numaidecât politică, se creiează legături și se stabilește în chipul acesta acel contact care ar fi atât de necesar pentru unitatea conștiinței noastre naționale.
Călimănești adună an de an tot mai multă lume. Nu vor trece mulți ani până ce li se va stabili faima pe care o merită și locul acesta va fi un punct de atracție și pentru străini. Azi, mai ales aristocrățimea din Oltenia, își dă aici locul de întâlnire. An de an răsar vile nouă și pompoase, clădite cu gust, cari o înfrumusețează. Anul acesta și-a terminat vila sa dl. C. R. Geblescu, mare proprietar la Craiova, una dintre podoabele Călimăneștilor. Splendidă e vila Cantacuzino, așezată pe o ridicătură, cu un parc admirabil. La anul vom avea un nou și mare hotel ridicat de d. inginer Remus Cosma de la noi, fiul d-lui Cosma, directorul ”Albinei”. De ce nu ar putea deveni Călimănești un loc de întâlnire al claselor culte ale românilor din cele trei provincii, Banat, Transilvania și Bucovina.
”Oameni bătrâni cari cercetează de ani îndelungați băile din Govora se întorc reîmprospătați și reîntineriți”
Atât Govora cât și Călimănești de un an de zile încoace se află în exploatarea unei societăți fondată cu capital de 5 milioane, care se speră că va moderniza cu totul aceste stațiuni. În scurtul timp de un an s-au făcut multe îmbunătățiri. În Călimănești s-a zidit un hotel mare, în Govora s-a ridicat un nou stabiliment al băilor.
Parcurile, șoselele îngrijite, restaurantele, hotelurile supravegheate, se vede ordinea în toate, grație energiei de fer a unui om ca d-rul dr. Botescu, șeful întreprinderii și a doamnei sale, o femeie al cărei gust presidează serbările și inițiativele frumoase ce se iau în sezon.
Mă veți întreba în ce boale sunt indicate băile din Govora și Călimănești. Puțin o să vă pot spune, căci până acum n-avem nici măcar o mică cărticică un fel de călăuză, a cărei lipsă o simte imediat străinul care sosește aici și vrea o orientare repede și în care să ni se arate cu competența științei indicația medicală a băilor (vezi Nota 1).
Indicația băilor Govora, cred că este mai generală, pe lângă indicația neapărat specială în diferitele boale de rheumatism, sifilos, etc. Iodul se știe ieste un puternic regenerator al vieții. Eu cunosc o mulțime de oameni bătrâni, cari cercetează de ani îndelungați băile din Govora de unde se întorc în fiecare toamnă reîmprospătați și reîntineriți. Doctorul Rîmniceanu, om la vârstă înaintată, de 17 ani vine aici. Regretatul Carada, 30 de ani de-a rândul n-a lipsit nici un an și a muncit în deplină vigoare până peste 70 de ani, răpus de o pneumonie toamna trecută. Nemuritorul Ion Brătianu, fondatorul Govorei, se retrăsese din guvernarea sa penultimă de la putere din motive de sănătate, fiind cu totul istovit și simțindu-și sfârșitul puterilor precum o mărturisea singur. Un călugăr de la mănăstirea Govora l-a îndemnat să se scalde în apa de aici. Se arată și azi camera de la mănăstire unde i se aducea cu găleata apa în care lua baia. Și după băile de aici, pe care le-a urmat an de an, a mai trait 18 ani. Și nu numai că a trait, dar în răstimpul acesta a avut lunga sa guvernare de 12 ani, în plenitudinea vigoarei sale fizice. În parcul Govorei un frumos monument de bronz îi aduce prinosul aducerii aminte.
Unul dintre cercetătorii asidui ai Govorei este și dl. profesor universitar Dimitrie Onciul, un mare entuziast al Govorei.
Câte o muzică militară în ambele stațiuni desfată publicul în parcuri și face ca clipele să treacă în dulce reverie.
M-am extins poate prea mult, într-o scurtă corespondență ce voiam să vi-o fac, dar cine știe dacă aceste rânduri nu pot să slujească cuiva de mare folos vreunui bolnav, pe care să-l pornească și să-și găsească aici sănătatea pierdută dacă pentru îndrumarea publicului nostru încoace nu sunt suficiente numai articole de gazetă, și o propaganda metodică pe care cred că Societatea Govora-Călimănești nu va întârzia să o facă în toate provinciile românești pentru multiplele interese materiale și morale, câte ar fi legate de aceasta.
#
Sursa text: ziarul ”Tribuna” apărut în Arad, 27 august 1911, http://www.digibuc.ro
#
Nota 1 – Până în anul 1911 apăruseră totuși căteva cărți despre beneficiile apelor de la Govora între care:
• N.P. Zorileanu – ”Govora și chestionarul ei – Bai de iod și de pucioasă, sărate și fero-bromurate” (1906)
• N.P. Zorileanu – ”Govora et ses eaux minerales” (1908, Nisa)
• Dimitrie Gomoiu – ”Studiu, statistică, observațiuni păreri asupra Băilor Govora” (1909)
Băile Govora de altădată 
Lasă un răspuns