Govora, succesul unei întreprinderi românești – 1911

Societatea Govora-Călimănești, constituită anul trecut din sforțarea unor oameni cari și-au făcut un apostolat din stimularea și valorificarea inițiativei românești – apostolat care, în treacăt fie zis, ca și cu societatea de tramwaye, este firesc să atragă asupra celor ce-l poartă avalanșa de injurii, de pizmă și de lovituri a tuturor celor interesați ca inițiativa românească să fie anihilată de puhoiul străin – soc. Govora – Călimănești a transformat cu desăvârșire Govora în câteva luni. A transformat-o în așa chip, că stațiunea aceasta, în care domnea tembelismul și nu ghelirul (nn. câștig) național, pare creată azi și îți dă iluzia că te afli în plin Occident.

***
Ca și cu societatea de tramwaye, campionii inițiativei românești au realizat acest fenomen grație unei perseverențe și a unei puteri de sacrificiu și de muncă incomparabilă. Prezența în conducerea întreprinderii a unui om ca d-rul Botescu, a cărui energie și pricepere își primiseră consacrarea deplină în cei trei ani de activitate uriașă în comună, era o garanție că se va face treabă. Și faptele confirmă întru totul ba depășeșc chiar așteptările. Ceea ce s-a făcut la Govora în câteva luni numai din punctul de vedere al funcționării, esteticii, confortului și edilității, merită să fie cunoscut.

Hotelurile Societății au fost transformate, prin ameliorări de construcție și întreținere, în cuiburi cochete. Prețurile au fost simțitor reduse. Biblioteci, săli de lectură și muzică au fost create.

hotel nr 1 1910

hotel-statului-nr2

s-l1600

O ordine desăvârșită domnește în administrația lor. Băile au fost renovate, alte câteva zeci de cabine luxoase prevăzute cu o instalație ultramodernă au fost puse în funcțiune în somptuosul pavilion construit în anul acesta (nn în anul 1911 începe construcția noului pavilion de băi care s-a realizat în mai multe etape).

1923
Vedere din parc în anii 1911-1912. În stânga se observă Stabilimentul băilor care avea deja un nou corp construit (partea de nord) iar spre sud încă exista o parte din vechiul stabiliment din lemn.

Nemulțumirile și debandada de mai înainte au dispărut prin adoptarea unui sistem excelent în distribuția și repartiția băilor. Personalul băilor bine selecționat, e prevenitor harnic și priceput. Medicii autorizați practică în conformitate cu prescripțiunile unui regulament. Medicul oficial al stațiunei, d-rul Constantin Demetrian care are în a sa atribuție toate resorturile mecanismului complex al funcționării și al igienei stațiunei, desfășoară o activitate prodigioasă. El a făcut mult și pentru poliția sanitară a Govorei veghiind la asanarea cartierelor care înainte vreme înotau în necurățenie, supraveghiind sursele alimentare cu o scupulozitate a la Dr. Botescu și stimulând toate inițiativele cari tind la educația populațiunei locale. Un abator sistematic a fost instalat de societate după indiciile d-rului Botescu și a d-rului Demetrian.

dr-demetrian-adevc483rul-3-iunie-1914.jpg
Dr .C. Demetrian – anunț în ”Adevărul„ din 3 iunie 1914

Medicii din stațiune sunt reuniți în fiecare săptămână într-un cerc de studii medicale în care se dezbat probleme interesante în legătură cu cura în stațiune. Un laborator de analize si de studii a fost instalat într-o aripă a vechiului stabiliment de băi și este condus de eminentul bacteriolog dr. Vasilescu. Noi sondagii se fac pentru sporirea debitului de iod. În curând vom avea în stațiune o cantitate imensă de apă iodurată.

O sumedenie de alte facilități au fost puse la dispoziția publicului. Câteva taximetre fac neîntrerupt naveta între stațiune și gară ori invadează șoselele cari duc la frumusețile pitorești ale Văii Oltului. Două platouri au fost amenajate pentru jocuri de tenis, golf, footbal, etc. Plimbările în parcul superb înfrumusețat și în pădurile înconjurătoare cu mult gust întreținute sunt agrementate de acordurile unei muzici militare.

În fiecare seară au loc reprezentații teatrale, de cinematograf sau serate dansante. Tot felul de jocuri de societate se organizează de un buchet de doamne. Nimic nu lipsește din mondenitățile marilor orașe.

govora-1911
Grup de femei – Govora 1911

Serbările din Govora – pentru Crucea Roșie, pentru inundații și pentru sărăcimea locală

Sâmbătă a avut loc la Govora din inițiativa doamnei Zoe Gr. Rîmniceanu și sub patronagiul doamnelor și domnișoarelor vilegiaturiste, mari serbări. Obținându-se o reducere de 75 la sută pe CFR pentru locuitorii din comunele și stațiunile vecine, serbările au strâns un mare număr de persoane.
Comitetul organizator a recurs la toate mijloacele pentru a asigura un cât mai desăvârșit succes acestor serbări. Tombolă, bătaie cu confetti, reprezentații cinematografice, concert, bal, ruletă, vânzare de flori și cărți poștale și chetă, au atras contribuțiunea numeroșilor vizitatori.
Concertul s-a bucurat de concursul următoarelor persoane: dna Tălpianu, care a strârnit admirația unanimă prin ținuta sa grațioasă și prin tehnica sa de la piano, d-rele Vuculescu, Codreanu și d-nii Millea și Rosenthal.
Tombola a fost patronată de doamnele dr. Țăranu, Varlam, colonel Parfenie și domnișoarele Stăncescu și Nicolau.
Vânzarea de flori s-a făcut de domnișoarele Simionovici, Virginia Frumușanu, Petrarian, Bereșteanu și de doamnele Tălpianu, Agatia Năstăseanu și Emanuel.
Reprezentațiile cinematografice au fost patronate de doamnele Bădulescu și Tălpianu și de domnii colonel Parfenie, dr. C. Demetriad, Th. Ficșinescu, doctorand Sofronie și D. Popescu, harnicul administrator.
Ruleta a fost condusă de domnii M. Rathtivan, Iuniu Tălpianu, dr. Grosovici și Jean Demetrescu.
Societatea Govora-Călimănești, administrația și poliția locală în cap cu d. Mavrianopol au dat un larg concurs acestei inițiative.
Serbările au raportat mai bine de 5.000 lei cari vor fi repartizați în părți egale ”Crucii roșii”, inundațiilor din Moldova și sărăcimii din localitate.

***
Străinii cari, din toate unghiurile Europei, au venit anul acesta la Govora atrași de garanțiile pe care le prezintă pentru oricine exploatarea unei stațiuni balneare de către o societate serioasă se întrec în a lăuda inițiativa societății. Iată-ne dară și pe noi în măsură, pe deoparte să reținem în țară banii românești ce cari altă dată, din snobism, o sumă de inși îi lăsau aiurea în așa zise stațiuni balneare ca Franzenbad-ul bunăoară, unde o reclamă tăpăioasă dar și un confort necunoscut nouă, dăduseră unor ape insipide și unui mâl sadea o reputație scandaloasă; iar pe de altă parte atragem banii străinilor, oferindu-le ceea ce nu puteau crede că vor găsi în ”orientala Românie”.

Astăzi, când roadele întreprinderii românești a societății Govora-Călimănești încep să se vadă, ne este ușor să ne dăm seama de ce era atăt de stăruitor asaltul dat nu de mult și asupra acestei întreprinderi de cât un grup de păsări străine cari nu dau greș în sesizarea prăzii, după cum chestia societății de tramvaie (vezi Nota) ne lasă să înțelegem asaltul dat de un alt stol de păsări străine asupra unei alte întreprinderi în care văd o pradă ispititoare.

Succesul societății Govora-Călimănești este o palmă usturătoare pentru toți sprijinitorii mai mult sau mai puțin interesați, ai cotropirii inițiativei românești de către străini.

Încasările băilor Govora și Călimănești

Dăm aci situațiunea încasărilor de la stațiunile balneare Govora și Călimănești de la 1 Mai până la 31 august 1911.

Băi servite la Govora. S-au servit 5.563 băi de lux iod; 14.146 clasa I iod; 8.311 clasa I sulf; 15.566 clasa II iod; 3.575 clasa II sulf; 2.558 inhalații; 558 simple. Total 77.277 băi. Dintre acestea 4.382 s-au servit în Mai, 18.843 în Iunie, 28.715 în Iunie și 25.337 în August.

Bilete de băi vândute: La Govora s-au vândut de 6.459 lei în Mai, 39.479 lei în Iunie, 57.013 în Iulie și 29. 209 în August. Total 132.161 lei. La Călimănești s-au vândut de 2.202 lei în Iunie, 6.696 lei în Iulie și 3.672 lei în August. Total 12.570 lei. Totalul general al biletelor vândute la ambele stațiuni este de 144.781 lei.

Încasați la hoteluri. La Govora s-au încasat până la sfârșitul lui Mai 6.606 lei, în Iunie 10.259 lei, în Iulie 12.739 lei și în August 8.935 lei. Total 38.540 lei. La Călimănești s-au încasat în Iulie 17.258 lei și în August 16.741 lei. Total 41.653 lei. Totalul general al încasărilor de la hotelurile din cele două stațiuni se ridică la 80.193 lei.

Taxa de cură și de muzică. Din această taxă s-au încasat de la Mai până în August: 21.185 lei la Govora și 10.927 lei la Călimănești, adică în total 25.149 lei.

Venituri diferite. S-au încasat în acelaș interval 12.183 lei la Govora și 12.828 lei la Călimănești, adică în total 25.149 lei.

Apa de la Căciulata. Până în Mai s-au vândut 24.445 sticle în valoare de 12.787 lei; în Iunie 12.125 sticle în valoare de 6.546 lei; în Iulie 14.695 sticle în valoare de 8.597 lei și în August 8.445 sticle în valoare de 4.942 lei. Numărul total al sticlelor vândute este de 59.703 pentru cari s-au încasat 32.873 lei.

Recapitulare. – Încasările totale realizate de la începutul sezonului până la sfârșitul lui August sunt de 204.207 lei 50 de bani la Govora și 110.850 lei 50 bani la Călimănești, în total 315.058 lei.

#

Surse text disponibile pe site-ul http://www.digibuc.ro:

– ”Govora – Succesul unei întreprinderi românești. – Ce era și ce este astăzi. – Opera realizată de societatea ”Govora-Călimănești”. – Apropos de tramwae.” – Voința Națională, 20 iulie 1911
– ”Serbările din Govora – pentru Crucea Roșie, pentru inundații și pentru sărăcimea locală” – Voința Națională, 11 august 1911
– ”Încasările băilor Govora și Călimănești” – Voința Națională, 16 septembrie 1911

Foto: http://www.okazii.ro, http://www.delcampe.net, http://www.ebay.com 

#

Notă: AFACEREA TRAMVAIELOR

furnica-nr49-august-1911-sodoma-govora-finantei-liberale

Revista umoristică ”Furnica” folosește expresia ”Sodoma și Govora finanței liberale” pentru a numi Societatea Govora-Călimănești comparând-o cu ”gașca liberală dela noua societate a tramvailor din București” într-o scurtă știre satirică semnată ”Jorj Delamizil” (pseudonimul ziaristului George Ranetti) în nr. 49 din august 1911. La ce se făcea mai exact referire …

În anul 1911 guvernarea era asigurată de Partidului Conservator, care câștigase alegerile parlamentare din decembrie 1910 punând sfârșit guvernării Partidului Național Liberal. În timpul guvernării liberale, Vintilă Brătianu – care a îndeplinit și funcția de primar general al Bucureștiului între 1907-1910 – a avut inițiativa înființării a trei institutii a căror menire era să asigure colaborarea între stat și particulari: Societatea tramvaielor București (1909), Societatea Govora-Călimănești (1910) și Societatea de locuințe ieftine (1910). Vintila Brătianu s-a dovedit un deschizător de drumuri în domeniile balneologiei, transportului public și edilitar.

Prin intermediul Societății tramvaielor București (STB) urma să se realizeze modernizarea transportului cu tramvaie în capitală. Lucrările au început și rețeaua ajunsese deja la 15 km când, la începutul anului 1911, în fruntea ţării ajunge guvernul conservator condus de Petre P. Carp. În urma reclamaţiei unor locuitori de pe străzile Lipscani, Gabroveni şi Lucaci, nemulţumiţi de introducerea liniei de tramvai, de zgomotul şi agitaţia produse, ministrul de interne Alexandru Marghiloman cere verificări noului primar al capitalei, Dimitrie Dobrescu. Din raportul primarului va reieși că Primăria, deşi avea 50% din acţiuni deținea doar 25% din voturi și primea ca beneficiu doar 20% din profit, restul revenind investitorilor.

Ministrul de interne şi primarul Capitalei au dispus suspendarea activităţii STB şi scoaterea liniilor de tramvai de pe străzile Lipscani şi Gabroveni dar conducerea societății a ignorat ordinul. Grupul de întreprinzători a decis să preia proprietatea asupra STB şi să micşoreze rolul Primăriei declarând o nouă emisiune de acţiuni în care acţionarii (liberali în marea majoritate) primeau 75%. În vara anului 1911 Primăria a cerut abrogarea legii de înfiinţare a STB şi crearea unei noi societăţi, propuneri care au fost aprobate de Consiliul de Miniştri. Aceasta va duce la acționarea în instanță de către STB a Primăriei şi Ministerului de Interne pentru amestec în afacerile unei societăţi particulare. Ca urmare a votării unei legi în decembrie 1911 prin care legiuitorul aproba un nou statul al STB și alte prevederi care echivalau cu o expropriere, STB va contesta constituționalitatea legii și va reclama faptul că Guvernul vrea să se subtituie puterii judecătorești. Justiția va decide la începutul anului 1912 în favoarea Societății de tramvaie București ceea ce avea să ducă la demisia prim ministrului conservator Petre P. Carp pe data de 17 martie 1912.

Bibliografie:

• Vintilă I.C. Brătianu – o personalitate

• Afacerea tramvaielor, tunul care a dus la demisia unuia dintre cele mai competente guverne din istoria României

• Scandal politic pentru tramvaiul electric 

• Începuturile controlului de constituționalitate în România. Procesul ”Societății tramvaielor”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Un site web WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: