Noua societate Govora-Călimănești – 1910

Societatea Govora-Călimănești a avut un rol covârșitor în dezvoltarea Stațiunii Băile Govora atât edilitar cât și turistic fiind creată în baza legii pentru exploatarea stațiunilor balneare ale statului (Monitorul Oficial, nr. 15 din 18 aprilie 1909). Statutul societății înființată pe o durată de 40 ani (+ 10 ani prelungire) și scutită pe un termen de 10 ani de plata impozitelor (la stat, județ și comună) a fost promulgat prin Decret regal publicat în Monitorul Oficial, nr 32 din 13 mai 1910. Aceasta a fost o inițiativă a guvernului liberal din timpul primului mandat de prim ministru al lui Ion I. C. Brătianu (1909-1911). 

Furnica, 06, nr. 46, iulie 1910
Articol satiric în revista Furnica, 06, nr. 46, iulie 1910

Presa din epocă a relatat despre înființarea societății, în special ziarul Partidului Național Liberal ”Voinţa naţională” în nr. 7450 din 14 mai 1910 unde apare articolul ”Noua Societate Govora Călimănești”. 

Untitled

”Zilele trecute a apărut în Monitorul Oficial decretul prin care se promulgă legea pentru înființarea unei societăți particulare pentru exploatarea băilor statului Govora și Călimănești. Cum foarte curând publicul va fi chemat să subscrie capitalul de 5 milioane de lei, cu care se înființează această societate, credem nimerit a da cititorilor noștri câteva amănunte asupra stațiunelor balneare Govora și Călimănești și asupra sorților de rentabilitate pe cari le prezintă noua societate. Vom începe cu stațiunea cea mai principală.

GOVORA

Situația. – Băile Govora sunt situate în județul Vâlcea la o depărtare de 12 km de Halta Govora de pe linia ferată ce duce spre Câineni, ceea ce constituie un mare avantaj, mai cu seamă în ce privește atragerea vizitatorilor streini. Așezată într-o regiune deluroasă, acoperită de păduri, clima Govorei e dulce iar temperatura ei e aproape constantă, ceea ce constituie un regim foarte priincios pentru tratarea boalelor.
Apele minerale. – Apele minerale care se întrebuințează în tratarea boalelor sunt de două feluri: ape clorosodice iodurate și ape clorosodice sulfuroase. Apele iodurate provin din trei sonde, sonda No. 3 e cea mai însemnată și are debitul cel mai mare. Așezată pe puțul ”Brătianu” adânc de 45 m. are un debit de 180 m.c. în 24 de ore. În stare de rapaus când apele nu se pompează, nivelul lor din puț se urcă până la 20 m. de la gura puțului, așa că înălțimea coloanei din puț este de 25 m. secțiunea fiind de 8 m.p. (2×4). Celelalte două sonde, No. 1 și No. 2, au fost executate ca sonde de explorare și au un diametru mic, de 1.25 m. În anul curent s-a efectuat curățarea de nisip a sondei No. 2, așa că debitul ei a crescut și se poate evalua azi la 70 m.c. în 24 ore, sonda No. 1 are un debit de 30 m.c. Debitele acestor sonde sunt însă susceptibile de mărire, dacă li s-ar mări diametrele și dacă sonda No. 1 ar fi curățată și ea de nisipul care afluind în sondă oprește scurgerea apei iodurate. Dar așa cum se află astăzi cele 3 sonde debitul lor zilnic se poate evalua la 280 m.c. Aceste 3 sonde indică un strat puternic și general iodurat la adâncime de 80 m. aproximativ. Sursa sulfuroasă este captată prin puțul ”Carol” adânc de 16 m. cu secțiune de 8 m.p. (4×2) și apa se urcă în puț până la 2.5 m. de la gură. Apele acestui puț conțin o mare cantitate de hidrogen sulfurat și pentru a se evita intoxicațiile cu hidrogen sulfurat, se servesc la băi diluate în apă dulce. Cu debitul de apă sulfuroasă se poate servi zilnic până la 250 de băi. În apropierea acestui puț, lângă o vâlcea se află un mic izvor de apă diuretică, în felul apei de la Căciulata și se servește azi ca apă de băut (nn. Izvorul Ferdinand).

putul apei din govora-anticariat-central-vl
Puțul cu apă sulfuroasă ”Carol I” – în anul 1903

Odată cu înființarea societății, complectând-se și mărindu-se lucrările de captare, debitul apelor minerale se poate spori fără mari cheltuieli, treptat cu mărirea stabilimentului de băi. În ce privește calitatea apelor minerale și eficacitatea lor medicală, ele au fost cu prisosință dovedite. Pentru înmagazinarea apelor există 3 mari rezervoare de beton armat, de câte 1.000 m.c. capacitate, unul situat în curtea băilor iar celelalte două lângă hotelul No. 2 al statului. De asemenea mai există două rezervoare în beton de 30 m.c. și de 15 m.c. capacitate, din cari se pompează ape iodurate și ape sulfuroase în castelul de ape sau în rezervoarele de lângă hotel.
Apă potabilă. – Stațiunea este alimentată cu apă potabilă captată în valea Otăsăului, la distanță de 5,5 kilometri. Dintr-un puț de captare, apa este pompată pe o conductă lungă de 4,5 kilometri până la rezervorul situat lângă vila Militară și în capacitate de 250 m.c. Stațiunea de pompare de lângă Barcane dispune de două unități de pompe de înaltă presiune: una cu aburi cu cazanul ei și altă unitate acționată de un motor Diesel de 60 cai putere. Din rezervorul de la Vila Militară, apa potabilă este distribuită în stațiune la stabilimentul de băi, la instalațiunile de cazane, etc. și la vilele particulare.
Stabilimentul de băi.Stabilimentele de băi, sunt așezate pe terasa băilor și dispun actualmente de 50 de cabine, din cari 30 pentru bărbați și 20 pentru femei. Afară de cabine sunt și 2 piscine, una pentru bărbați și una pentru femei. Instalațiunile mecanice constau din două cazane tubulare de câte 100 m.p. suprafață de încălzire; 4 pompe, două pentru ape iodurate și două pentru pomparea celor sulfuroase. Afară de acestea, mai este și o spălătorie mecanică pentru spălarea lingeriei stabilimentului de băi.

stabilimentul-1910.jpg
Hoteluri.Statul posedă în Govora 3 hoteluri, având un total de 72 de camere. Afară de hoteluri, Statul mai posedă și un restaurant, care constă într-un pavilion cu sală mare de circa 300 m.p. și e situat în apropierea hotelurilor statului și lângă terasa principală a băilor.

hotel nr 1 1910hotel-statului-nr2hotel-statului-nr3

Terenul parcului. – Terenul destinat stațiunei Govora cuprinde o suprafață de 600 ha. din proprietatea statului. Actualmente, toată suprafața pe care sunt instalate hotelurile stabilimentului de băi, cu terasa, până la șoseaua principală a Govorei, este transformată într-un splendid parc cu plantațiuni de brazi, pini, castani și diferite esențe de flori. Tot în parc se găsește si sera unde se face conservarea și care va putea fi eventual comercializată, în sensul de a da un venit apreciabil. Parcul este străbătut de alei cari conduc la hotelurile statului, la stabilimentul de băi etc.

161727

CĂLIMĂNEȘTI – CĂCIULATA
Situația. – Călimănești este situat pe valea Oltului, lângă linia ferată ce duce la Câineni, la o distanță de 1-5 kilometri de stația Jiblea.
Apele minerale. – La Călimănești cura principală se face cu apă de Căciulata combinată cu luarea de băi sulfuroase. Călimănești prin situația lor la poalele munților, pe valea Oltului, într-una din regiunile cele mai frumoase ale țărei va deveni desigur și o stațiune climaterică de primă ordine. Isvorul Căciulata este situat la 2 kilometri de Călimănești și este captat sistematic în vecinătatea Oltului. Debitul apei este de 4 litri pe minut astfel încât este posibilitatea a se organiza un export până la 2.000.000 sticle a 1 litru pe an. Isvoarele de ape sulfuroase sunt în parte captate în dealul ce domină stațiunea Călimănești, în apropiere de hotel.
Apa potabilă. – Stațiunea este alimentată cu apă potabilă din valea Căciulata. Instalațiunea constă din mai multe basine de decantare și filtre instalate în valea Căciulata și din cari apa filtrată se scurge printr-un conduct așezat de-alungul șoselei până la Călimănești, unde alimentează întreaga stațiune și vilele particulare.
Căciulata. – La sursa Căciulata se găsește un pavilion, construit pe malul Oltului unde în timpul ploios publicul poate face preumblările recomandate pentru cura apei. Tot aici se află două corpuri de clădiri, unde se efectuează ambalarea și expedierea sticlelor cu apă de Căciulata.
Stabilimentul de băi. – Stabilimentul de băi de la Călimănești este așezat într-o aripă a hotelului, lângă instalațiunile mecanice.”

”O întovărășire a statului cu particularii”

La 13 iunie 1920 în ”Revista enciclopedică populară” apare articolul ”Govora, Călimănești, Căciulata” unde se prezită pe scurt punctele esențiale din statutul noii societăți și situația stațiunilor.

”Prin legea de la 11 Aprilie 1909 s-a dat putere guvernului ca să formeze societăți pe acțiuni pentru exploatarea stațiunilor balneare din țară. De ani de zile de când stațiunile noastre de băi au luat desvoltare mare, s-a zis totdeauna că ar trebui un capital mare pentru a se face îmbunătățirile cerute de nevoile timpului și s-a vorbit de a se ceda unor societăți streine. Intervenind legea din 1909 s-a pus principiul ca românii înșiși să contribuie în cea mai mare parte cu economiile lor pentru a îmbunătăți aceste stațiuni de băi și numai de va fi nevoie să se facă apel la capital străin. Pe baza acestui principiu și acestei legi s-a întemeiat societatea ”Govora – Călimănești”. Această societate este o întovărășire a statului cu particularii: statul dă toate proprietățile și instalațiunile sale de la Govora, Călimănești și Căciulata iar particularii subscriu un capital de 5.000.000 lei împărțit în acțiuni, câte 200 de lei una. Cititorii știu că toate aceste stațiuni de băi se află în județul Vâlcea, unul dintre cele mai frumoase județe ale țării.

Furnica, 06, nr. 45, iulie 1910
Poezie umoristică-promoțională din revista Furnica, 06, nr. 45, iulie 1910

La Govora sunt ape pentru băi de iod (cloro-sodice iodurate) și de pucioasă (cloro-sodice sufurate). Se găsește și un izvor de apă de băut diurectică. La 1890 totalul vizitatorilor Govorei era abia de 425, în 1909 ei ating cifra de 4.167, adică de zece ori mai mult. În ce privește numărul băilor luate, sporul lor este într-o proporție aproape dublă față de creșterea numărului vizitatorilor, căci pe când în 1893 s-au luat în total la Govora 3.693 băi, în 1909 numărul băilor atinge enorma cifră de 77.432. În aceiași proporție au crescut și veniturile stabilimentului. În adevăr, în 1889 băile Govora produceau un venit de 7.233 lei iar în 1908 venitul lor e de 20 de ori mai mare și atinge cifra de 149.418 lei. 

centru-stefanescu-www.delcampe.net-1910
Grup de turiști în centrul stațiunii Govora în anul 1910 / sursa: www.delcampe.net

Călimănești este o localitate cu climă foarte plăcută, unde cineva se poate odihni vara sunt băi de pucioasă și în apropiere este vestitul isvor de la Căciulata. Numărul vizitatorilor stabilimentului Călimănești a sporit asemenea în chip apreciabil, căci pe când în 1895 n-au vizitat Călimăneștii decât 442 persoane, în 1908 numărul vizitatorilor se urcă la 1865, aducă se împătrește. Numărul băilor luate în 1895 a fost de 3.477 iar în 1908 este de 5.378 adică aproape dublu. În aceeaș proporție au sporit și veniturile stațiunei, căci față de 1895 ele ajung la 73.917 lei. Exploatarea apei de la Căciulata a sporit în schimb într-o proporție mult mai însemnată, căci pe când în 1887 s-au vândut numai 6.210 butelii în 1908 s-au vândut 50.260 butelii, adică de opt ori mai mult.

Aceste stațiuni balneare sunt dintre cele mai căutate și dacă se vor face îmbunătățiri, cum este scopul noii societăți, vor fi din ce în ce mai înfloritoare.

Conducerea Societății Govora – Călimănești

Consiliul de administrație (C.d.A) al Societății Govora – Călimănești avea 9 membri. Dintre aceștia 6 erau aleși de acționari și 3 erau numiți de Ministerul Industriei și Comerțului (dintre care unul era prefectul județului Vâlcea)  cu un mandat de 4 ani. Acest consiliu conducea societatea având ca atribuții: întocmirea regulamentelor de funcționare, aprobarea bugetului, încheierea de împrumuturi, fixarea tarifelor și numirea medicilor oficiali, cu aprobarea ministerului etc. C.d.A întocmea programul lucrărilor pentru transformarea și înfrumusețarea stațiunilor care trebuiau executate în cel mult 7 ani de la constituirea societății.

Voinţa naţionala nr. 7487 2 iulie 1910
Ziarul ”Voinţa naţională” nr. 7487 din 2 iulie 1910 anunța rezultatul alegerilor la prima adunare generală a societății noi înființate.
Constantin G. Dissescu - wiki
Constantin G. Dissescu (1854-1932) – Președintele societății Govora-Călimănești (ministru, avocat și profesor la Universitatea din București) / foto: wikipedia.ro
vintila-bratianu-capital-ro
Vintilă I. C. Brătianu (1867-1930) – Vicepreședintele societății Govora-Călimănești (ministru și prim-ministru, președinte PNL, primar al Bucureștiului) / foto: capital.ro
1910_-_dr_Haralambie_Botescu_-_ajutor_de_primar_la_Bucureşti-wiki
Haralambie Botescu (1874-1917) – Membru ales al CdA (medic, administrator delegat al soc. Govora-Călimănești, fondator al institutului de fizioterapie din Govora) / foto: wikipedia.ro
Constantin_Neamțu-wiki
Constantin C. Neamțu (1868-1962) – Membru ales al CdA (politician liberal, senator în Parlamentul României și primar al Craiovei) / foto: wikipedia.ro

Ceilalți membri aleși erau:  Ion G. Cantacuzino (1847-1991) inginer, profesor la Școala de Poduri și Șosele din București, a construit calea ferată Râmnicu Vâlcea – Râul Vadului și Constantin Gârleșteanu (1857-1912) mare proprietar și exploatator de cariere,  deputat, consilier comunal al orașului Craiova.

Membrii numiți de Ministerul Industriei și Comerțului au fost: Petre N. Slăvescu – prefectul liberal al județului Vâlcea între 1908-1910, Grigore Procopiu – avocat, deputat și senator, decan al Baroului Vâlcea și primar al orașului Rm. Vâlcea (1907) autor al unui important volum de memorialistică Parlamentul în pribegie (1916–1918) și Paul Lazăr.

”Îmbunătățiri la Govora-Călimănești”

Odată cu înființarea societății medicul Nicolae Popescu Zorileanu va face o serie de propuneri pentru dezvoltarea stațiunilor, rezumate în articolul ”Îmbunătățiri la Govora-Călimănești” publicat de ziarul naţional-liberal ”Voinţa naţională” 27 nr. 7549 din 22 septembrie 1910.

Voinţa naţionala ziar naţional-liberal 27 nr. 7549 22 septembrie 1910

Dl. general dr. Zorileanu, medicul oficial al stațiunei balneare Govora, în urma cererei ce i s-a făcut de d-nii C. Dissescu – președintele consiliului de administrație al societăței Govora – Călimănești și dr. H. Botescu – administrator delegat, a întocmit un program amănunțit cu îmbunătățirile ce trebuesc săvârșite la Govora, Călimănești, Căciulata și Bivolari. Iată în rezumat ce propune dl. general dr. Zorileanu:  

La GOVORA:

  • Cea dintâi lucrare de făcut este captarea definitivă a apelor minerale prin care să se asigure cantitatea trebuincioasă stabilimentului balnear pentru acum și pentru un viitor depărtat. Pentru aceasta, ținându-se seamă de recomandațiile făcute în 1887 de d. Bochet, inspector general adus de mine din Franța, privitoare la captarea apelor, socotesc că trebue să se înceapă cu sonda de peste Hința (1895) cu care să se meargă la o adâncime până la terenul terțiar sau până se va căpăta un maximum de debit de apă iodurată. După aceea să se facă captarea ei definitivă și treptat să se capteze fântâna I. C. Brătianu și sonda din 1905. Eventual după trebuință să se așeze și alte sonde. La fel să se procedeze și cu fântâna Carol I pentru apa de pucioasă pe lângă care se vor capta și isvoarele cele vechi de pucioasă, azi părăsite.
  • Dr. Zorileanu este de părere că nu mai trebuesc făcute rezervoare ci să se așeze noi sonde, dar cu rezultate mai bune deoarece este dovedit că bazinul aquifer din valea Hinței conține o cantitate enormă de apă de iod. Domnia sa a descoperit și sorginți de apă de pucioasă pe marginea dreaptă a Hinței cari s-au captat provizor cu un debit de 14 m.c. pe zi. Aceste sorginți au fost însă părăsite odată cu captarea fântânei Carol I. Ar fi în interesul capătării să se facă un nou sondagiu pe lângă această fântână. Autorul studiului propune captarea definitivă a surselor de apă de pucioasă pentru cura internă.
  • Încălzirea apelor minerale cu un thermofor, conceput de d-sa, care garantează nealterarea apelor, căci prin actualul sistem de încălzire își pierd mult din compoziția lor.
  • Pentru dozarea apelor propune un balneometru. 
  • Pentru asanarea stațiunei și garantarea apelor minerale contra inundațiilor să se canalizeze gârla Hinței și străzile.
  • Repararea actualului stabiliment și pus în comunicare cu hotelul No. 1 prin coridor închis. Clădirea unui stabiliment cu 80 cabine de lux.
  • Clădirea a două piscine cu câteva cabine pentru bolnavii săraci cu băi gratuite.
  • Instalarea unei săli de inhalații cu aparate moderne.
  • Repararea hotelurilor și clădirea a încă un etaj la fiecare.
  • Construirea unui restaurant modern.
  • Așezarea într-un canal de ciment a țevilor cari conduc apele și aburul.
  • Extragerea apelor din puțuri să se facă prin execticitate și să se înlăture injectoarele și pulsometrele cari vătămă apele minerale.               
  • Să se extragă sărurile de iod și de pucioasă din apele respective pentru cura la domiciliu.
  • Iluminarea stațiunei cu electricitate.
  • Aranjarea parcului.
  • Construirea unei săli de așteptare și de cură.
  • Punerea în valoare a petrolului mineralizat.
  • Construirea unui tramway electric și unei rețele de cale ferată de la Halta Govora până în stațiune.

La CĂLIMĂNEȘTI. – Să se facă captarea apelor sulfuroase din marginea Oltului, în fața hotelului. Ar fi de dorit să se clădească la Căciulata un hotel încăpător și prevăzut cu tot confortul. Clădirea unui stabiliment pentru cura de apă după cerințele hidrologiei moderne, care să cuprindă secțiuni de inhalație, gimnastică medicală. Fizioterapie (băi de soare, de nisip, electroterapie, masagii etc). În interesul exploatării apelor de Căciulata să se adopte din nou buteliile cu fundul rotund și de 500 grame. Să se reia lucrările de captare a apelor sulfuroase thermale de la Bivolari. Să se obțină localul mănăstirei Cozia spre a fi transformat în hotel.           

Acestea sunt în rezumat propunerile d-lui general dr. Zorileanu, toate aceste propuneri sunt desvoltate și documentate cât se poate de bine.”

Govora - 1910 - Ofiter delcampe
Militar la Govora în anul 1910 / foto: http://www.delcampe.net

#

Societatea Govora-Călimănești va avea o misiune dificilă în primii ani după înființare deoarece comunele rurale Govora și Călimănești erau sărace, casele localnicilor modeste și ofereau puține posibilități de cazare în hotelurile statului (care necesitau reparații și îmbunătățiri) și câteva vile particulare.  

În Băile Govora societatea a preluat de la stat: o clădire veche de băi cu 50 de cabine și două piscine și instalații de tratament uzate (construită în 1888 va fi dărâmată în anul 1911), trei hoteluri din perioada 1895-1897, care aveau între 23 și 25 de camere și necesitau reparații și extindere, un sediu administrativ, o spălătorie, o casă pentru utilaje, două sonde pentru apă iodurată și una pentru apă sulfuroasă, un castel de apă,  o seră pentru flori, o locuință pentru grădinar, mai multe barăci de lemn și chioșcuri, rezervoare de fier, uzina de alimentare cu aspă de la Barcane, conducta care transporta apa de la Barcane la Băile Govora, diverse instalații, mașini, cazane vechi și mobilier.   

#

Surse de informare:

Periodice de epocă: Biblioteca Digitală a Bucureștiului – www.digibuc.ro (articolele au fost adaptate parțial la ortografia actuală a limbii române).    

Date istorice: Ionela Nițu Dinescu “Istoria Stațiunii Băile Govora 1879 – 1989”, editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2017.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Un site web WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: